acarét

acarét
s. n., pl. acaréturi

Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • acaret — ACARÉT, acareturi, s.n. 1. Construcţie auxiliară care ţine de o gospodărie. 2. (La pl.) Unelte de gospodărie, mai ales agricole. – Din tc. akaret. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ACARÉT s. (mai ales la pl.) v. dependinţă.… …   Dicționar Român

  • namestie — NAMÉSTIE, namestii, s.f. (înv. şi reg.) Clădire cu toate dependinţele ei; p. restr. dependinţă, acaret. – Din sl. namĕstije. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  NAMÉSTIE s. v. acaret, dependinţă, gospo dărie. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • coşar — COŞÁR1, coşare, s.n. Îngrăditură de nuiele pentru adăpostirea vacilor, a oilor etc. ♦ Construcţie cu pereţi din împletitură de nuiele pentru păstrarea porumbului şi a altor produse agricole; pătul. – Din bg., scr. košara. Trimis de ionel bufu, 30 …   Dicționar Român

  • dependinţă — DEPENDÍNŢĂ, dependinţe, s.f. Încăpere accesorie a unei case de locuit (bucătărie, baie etc.); (la pl.), ansamblul acestor încăperi. – Din fr. dépendances. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DEPENDÍNŢĂ s. 1. (la pl.) atenanse (pl.).… …   Dicționar Român

  • hei — interj. 1. Exclamaţie care exprimă o chemare sau prin care se atrage cuiva atenţia. 2. Exclamaţie care exprimă: voie bună, satisfacţie, plăcere, admiraţie, nerăbdare, rezervă, contrarietate, surprindere, regret etc. ♦ (Adesea repetat) Exclamaţie… …   Dicționar Român

  • hleamp — hleámp, hleámpuri, s.n. (reg.) acaret (casă, grajd, şură, coteţ etc.), hei. Trimis de blaurb, 23.05.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • hoşmoagă — hoşmoágă, hoşmoáge, s.f. (reg.) casă proastă, acaret prost. Trimis de blaurb, 26.05.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • leau — s. v. acaret, dependinţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • mâietoare — MÂIETOÁRE s. v. acaret, dependinţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • olat — OLÁT, olaturi, s.n. (înv.) 1. Provincie, regiune, ţinut, teritoriu; p. ext. (la pl.) împrejurime, parte (a locului). 2. Moşie; gospodărie (mare); clădire, acareturi. [pl. şi: olate] – et. nec. Trimis de oprocopiuc, 30.04.2004. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”